Privacy Policy Cookie Policy

Canzuni di Natali

Santino NativitàOrigine: Ficarra (ME)

1. È la notti disiata,
chi nasciu lu Verbu Eternu,
cu la vista sua sacrata,
timpirau lu friddu invernu.
E la terra pi stupuri fici
frutti, frunni e ciuri.


2. Commu Diu si visti natu,
tra na grutta e la campia,
cu du anciuli a lu latu
cu l'ancelica armonia.
E cantavunu in sua mimoria
in eccelsi a Diu la gloria.


3. E lu poviru cacciaturi,
'ntra na grutta fici festa,
e ci dissi o miu Signuri
chistu è tempu di timpesta.
Quattro aceddi vi purtaiu
e un cunigliu bonu assai.


4. E poi iu lu curatulu,
e ci dissi gran Signuri,
mi cunsulu e mi congratulu
di sta bedda creatura.
In prisenti io vi fazzu
na ricotta e un tumazzu.


5. E lu poviru zammataru,
trasi e dici sta parola:
"Matri santa e Figliu caru,
compatisci ca su di fora".
Portu latti 'ntra cisca
caciucavaddu e tumma frisca.


6. Adurarunu a Diu Bambinu,
a Giuseppi e a Maria,
e si misiru in camminu
pi li mannari e la campia.
Pricurannu allegramenti
di purtarici lu prisenti.


7. E lu poviru lignarolu,
iu e ci dissi: "Maria digna,
pi stu figliu spinnu e moru
n'haiu aiutri busti e ligna.
Cu stu tempo ca giunciu
fazzu vampi e ma ricriu.


8. Lu pasturi povireddu,
p'adurari a lu Patroni,
fici un bonu mazzuneddu
di finocchi e di carduni.
Lacrimannu l'offririu
n'haiu autru amatu Diu.


9. E poi iu lu picuraru,
cu na pecora scannata,
ci dicia: "Bambinu caru
sa to grazia haiu ricevutu.
Io na pecora vi portu
n'haiu iautru pi cunfortu.


10. Li capruzzi e picureddi,
sautavanu susu e ghiusu,
risvigliavanu l'aceddi
cu lu cantu priziusu.
Cummu s'avissiru parlatu
di bonura c'era natu.


11. La purissima Maria,
binidissi a li pastura,
rallegrativi ci dia
chi me figliu iè tuttu amuri.
Sti alligrizzi in sua memoria
vi li renni alla sua gloria.


12. E la povera viddanedda,
chi vinia da li muntagli,
e purtava na cufinedda
di nuciddi e di castagni.
Porta cosi pi picciriddi
pumma mennuli e nuciddi.


13. Lu pasturi spavintatu,
ca setturi ci ghiurnau
cu gran fidi e caritati
cursi ognunu e l'adurau.
Natu n'terra lu truvau
e di Dio s'innamurau.


14. Lu furnaru cu alligrizza,
trasi e dici: "Diu umanatu,
mentri si ta sta bassizza ti
offrisciu un muciddatu.
Ringraziannuti Signuri
chi nascisti pi miu amuri.


15. Cu saluti alla bonura,
chi nasciu lu Ridinturi,
Sacratissima Signura
commu afflittu cacciatori.
Pi la mamma e pi lu Figliu
portu un lepri e un cunigliu.


16. Biniaminu arrispunniu,
vaiu e viu lu pagliaru e,
dda supra lu me iazzu
ciarameddi ci nne un paru.
Mi li pigliu e sonu un ura
pi ralligrari sta gran Signura.


17. Li pastura fattu chistu,
cu zampogni e ciarameddi,
in presenza di lu Cristu
cuntiplavanu lu presepi.
Adurarvanu a lu Missia
a Giuseppe e a Maria.


«Giusto è che questa terra, di tante bellezze superba, alle genti si addìti e molto si ammiri, opulenta d'invidiati beni e ricca di nobili spiriti». Lucrezio - De rerum natura -

«L'Italia senza la Sicilia non lascia immagine nello spirito: la Sicilia è la chiave di tutto».
Johann Wolfgang Goethe - Viaggio in Italia - (alla lettera datata "Palermo, venerdì 13 aprile 1787")

«Venga a' lidi tuoi fè d'opre alte e leggiadre, o isola del sole, o tu d'eroi Sicilia antica madre». Giosuè Carducci - Alla figlia di F. Crispi -

«Ajo visto el mappamondo et la carta da navichare, ma Sicilia ben me pare più bel isola del mondo».
Carmelo Trasselli - Sicilia, levante e Tunisia -

«E la bella Trinacria, che caliga tra Pachino e Peloro, sopra 'l golfo che riceve da Euro maggior briga, non per Tifeo ma per nascente solfo, attesi avrebbe li suoi regi ancora, nati per me di Carlo e di Ridolfo, se mala segnoria, che sempre accora li popoli suggetti, non avesse mosso Palermo a gridar: "Mora, mora!"». Dante - Paradiso: Canto VIII -